Dopamina, factor decisiv pentru o creativitate debordanta

Bolnavii de Parkinson care iau medicamente bazate pe dopamina devin foarte creativi. Asta a observat neurologul Rivka Inzelberg: pacientii sai scriau mai multe romane decat o faceau oamenii sanatosi. Ba chiar scriau poezii si pictau extraordinar de frumos, totul de la dopamina sintetica. Intr-un studiu din iulie 2014, Inzelberg a recunoscut ca aceasta asa-numita creativitate a pacientilor cu Parkinson este o combinatie dintre originalitate, flexibilitate si inclinatia spre a combina romane cu idei practice, datorata tendintelor obsesive.

Pentru ca medicatia putea duce la pierderea controlului asupra impulsurilor, s-a dorit studierea unei relatii, daca exista, dintre creativitate si impulsivitate si compulsivitate. Cazurile semnalate nu sunt unice. O femei de 41 de ani diagnostica cu Parkinson, care lua dopamina sintetica a dezvoltat o dependenta devastatoare de pictura. Locuinta sa a devenit un loc de pelerinaj pentru artisti, iar femeia a inceput sa cumpere in disperare fel de fel de materiale pentru pictat. Cum marturisea pacienta, a inceput sa picteze de dimineata pana noaptea, si de noapte pana dimineata, fara oprire, apoi a pictat in toata casa, toti peretii, pana si masina de spalat, familia nu o mai suporta, asa ca a internat-o. Acum dependenta ei de pictura s-a domolit si isi ia medicamente care o ajuta sa se stapaneasca. Inzelberg a testat pacientii cu Parkinson pentru a vedea daca sunt creativi si daca poate lega creativitatea de tulburarile de control al impulsurilor. Un test a constat in mentionarea unor cuvinte diferite care incep cu aceeasi litera si din categorii diferite, altul a impus numirea unui al patrulea cuvant dupa ce au fost primite trei, iar altele au constat in interpretarea unor metafore sau a unor imagini abstracte. Neurologul nu a gasit nicio relatie intre cele doua fenomene. Cu toate astea, bolnavii de Parkinson s-au descurcat mai bine la teste decat oamenii sanatosi in termeni legati de creativitate verbala si vizuala, gandire divergenta si combinationala. Cu cat doza de dopamina era mai mare, cu atat bolnavii erau mai creativi. Totusi, o explicatie a unui posibil link ar fi comportamentul „in cautarea noutatii”, insa nu s-a putut dovedi pana acum ca acea creativitate obsesiva sau productivitate marita din cauza medicamentelor e chiar o forma a creativitatii pure.

Tot creativitatea poate rezulta si ca urmare a „inhibitiei latente”, un mecanism care poate determina o creativitate sporita-se observa mai ales in cazul administrarii de medicamente antipsihotice bolnavilor mintal. Vincent van Gogh era psihotic, Ernest Hemningway si Virginia Woolf aveau tulburari de comportament care azi se trateaza cu medicamente care blocheaza dopamina. Nu se recomanda totusi administrarea de medicamente cu dopamina sintetica si imbolnavirea de Parkinson numai pentru a deveni creativ. Stimularea cu dopania se recomanda si mamelor care au nascut de curand si care vor sa opreasca lactatia, dar si pacientilor care sufera de Sindromul Piciorului Nelinistit.